Aceste versete din Cartea Proverbelor oferă o serie de sfaturi practice și morale pentru a naviga complexitățile vieții cu înțelepciune și integritate. Ele abordează diverse aspecte ale vieții, de la relațiile sociale și familia, la comportamentul personal și evitarea tentațiilor.
La început, este subliniată importanța auto-controlului și discernământului în situații sociale, mai ales când interacționăm cu persoane de rang înalt sau cu influență. Acest sfat ne îndeamnă să fim conștienți de tentațiile și capcanele care pot apărea în astfel de contexte, sugerând că, uneori, reținerea și prudența sunt cele mai bune abordări.
Versetele continuă cu o avertizare împotriva încercării de a acumula bogății prin mijloace necinstite sau cu prețul propriei integrități. Este o reflectare asupra efemerității bogăției materiale și a importanței de a valoriza lucrurile care aduc adevărată împlinire și pace interioară.
Un alt aspect important abordat este educația și disciplina copiilor. Este evidențiată necesitatea corectării și instruirii ca parte esențială a creșterii și dezvoltării lor. Aceasta este prezentată nu ca o formă de duritate, ci ca o expresie a iubirii și a dorinței de a vedea copilul crescând în înțelepciune și caracter.
Relațiile sunt, de asemenea, un punct central, cu accent pe respectul și ascultarea față de părinți, precum și pe pericolele asociate cu relațiile imorale sau cu comportamentele autodistructive, cum ar fi alcoolismul. Aceste sfaturi subliniază valoarea relațiilor sănătoase și consecințele negative ale alegerilor greșite.
În concluzie, aceste versete din Proverbe ne îndeamnă să trăim vieți echilibrate, cu un accent puternic pe moralitate, auto-control și înțelepciune. Ele ne reamintesc că adevărata valoare și împlinire nu se găsesc în bogății materiale sau plăceri trecătoare, ci în relații sănătoase, în caracterul nostru și în respectul față de principiile morale universale. Aceste învățături sunt la fel de relevante și astăzi, oferind o bază solidă pentru o viață bine trăită.
Solomon – Capitolul 23
- Când stai la masă cu un dregător, ia seama pe cine ai înaintea ta;
- Pune-ţi un cuţit la gât, dacă tu eşti lacom.
- Nu pofti bucatele lui, căci sunt mâncări înşelătoare.
- Nu te osteni să ajungi bogat; nu-ţi pune iscusinţa ta în aceasta.
- Oare vrei să te uiţi cu ochii cum ea se risipeşte? Căci bogăţia face aripi ca un vultur care se înalţă către cer.
- Nu mânca pâinea celui ce se uită cu ochi răi şi nu pofti bucatele lui,
- Căci el îţi numără bucăţile din gură. “Mănâncă şi bea!”, îţi va spune, dar inima lui nu e pentru tine.
- Bucata pe care ai mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ţi-ai risipit (zadarnic) vorbele tale alese.
- Nu grăi la urechea celui nebun, căci el nu va băga de seamă iscusinţa graiurilor tale.
- Nu muta hotarul văduvei şi nu încălca ogorul celor orfani,
- Căci Ocrotitorul lor e tare şi El va apăra pricina lor împotriva ta.
- Sileşte la învăţătură inima ta şi urechea ta la cuvinte iscusite.
- Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare.
- Tu îl baţi cu toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăţia morţii.
- Fiul meu, dacă inima ta e plină de înţelepciune şi inima mea se va bucura.
- Rărunchii mei vor tresări de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este drept.
- Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul,
- Căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde.
- Ascultă fiul meu, şi te înţelepţeşte şi îndreaptă inima ta pe calea cea dreaptă.
- Nu fi printre cei ce se îmbată de vin şi printre cei ce îşi desfrânează trupul lor,
- Căci beţivul şi desfrânatul sărăcesc, iar dormitul mereu te face să porţi zdrenţe.
- Ascultă pe tatăl tău care te-a născut şi nu dispreţui pe mama ta când ea a ajuns bătrână.
- Adună adevăr şi nu-l vinde, înţelepciune şi învăţătură şi bună chibzuială.
- Tatăl celui drept tresaltă de bucurie şi cel ce a dat naştere unui înţelept se bucură de el.
- Să se bucure tatăl şi mama ta şi să salte de veselie cea care te-a născut!
- Dă-mi, fiule, mie inima ta, şi ochii tăi să simtă plăcere pentru căile mele,
- Căci femeia desfrânată este o groapă adâncă şi cea străină un puţ strâmt.
- Pentru aceasta ea stă ca un hoţ la pândă şi sporeşte printre oameni numărul celor înşelaţi de ea.
- Pentru cine sunt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristaţi?
- Pentru cei ce zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să guste băuturi cu mirodenii.
- Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât,
- Căci la urmă el ca un şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin.
- Dacă ochii tăi vor privi la femei străine şi gura ta va grăi lucruri meşteşugite,
- Vei fi ca unul care stă culcat în mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui catarg.
- “M-au lovit… Nu m-a durut! M-au bătut… Nu ştiu nimic! Când mă voi deştepta din somn, vai cere iarăşi vin”.
Citește și: Solomon – Capitolul 22
