Solomon – Capitolul 19

Solomon – Capitolul 19

Aceste versete din Cartea Proverbelor sunt pline de înțelepciune și oferă sfaturi practice pentru o viață virtuoasă. Ele abordează teme precum importanța integrității, pericolul lenei, valoarea înțelepciunii și consecințele comportamentului necugetat.

Versetele încep prin a sublinia valoarea morală a sărăciei în comparație cu bogăția dobândită prin mijloace necinstite. Se sugerează că un caracter nobil și integritatea sunt mai valoroase decât bogăția materială. Acest lucru este în contrast cu tendința societății de a valoriza bogăția și statutul peste virtute.

Se vorbește și despre pericolele mândriei și ale mâniei, precum și despre importanța autocontrolului. Înțelepciunea este văzută ca un mijloc de a tempera emoțiile negative și de a promova pacea și armonia.

Un alt aspect important este relația dintre părinți și copii. Se subliniază necesitatea disciplinei și a educației corecte, sugerând că aceasta este esențială pentru dezvoltarea caracterului și pentru prevenirea comportamentului necugetat.

Lenea este criticată, fiind considerată o sursă de sărăcie și eșec. În contrast, munca harnică și responsabilitatea sunt văzute ca virtuți care conduc la succes și satisfacție.

Versetele mai vorbesc și despre importanța generozității și a milosteniei. Se sugerează că a ajuta pe cei săraci este echivalent cu a împrumuta lui Dumnezeu, ceea ce va fi răsplătit.

În concluzie, aceste versete din Cartea Proverbelor ne îndeamnă să trăim vieți echilibrate, să valorizăm înțelepciunea, să ne comportăm cu dreptate și integritate și să ne folosim cuvintele și acțiunile noastre pentru a promova binele și a evita răul. Ele oferă sfaturi valoroase pentru a naviga complexitățile vieții cu grație și înțelepciune.

Solomon – Capitolul 19

  1. Mai de preţ este săracul care umblă intru neprihănirea lui, decât un bogat cu buze viclene şi nebun.
  2. Neştiinţa sufletului nu este bună iar cel ce umblă repede dă greş.
  3. Nebunia omului dărâmă calea lui şi inima lui se mânie împotriva Domnului.
  4. Bogăţia strânge prieteni fără de număr, iar săracul se desparte chiar de prietenul său.
  5. Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune lucruri neadevărate nu va scăpa.
  6. Mulţi sunt cei ce linguşesc pe un om darnic şi toţi sunt prieteni ai celui ce dă daruri.
  7. Toţi fraţii celui sărac îl urăsc; cât de mult prietenii lui se depărtează de el! El caută vorbe, dar nu le află.
  8. Cel ce dobândeşte înţelepciune iubeşte sufletul său şi cel ce ţine cu tărie la pricepere află fericirea.
  9. Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit şi cel ce spune lucruri neadevărate se va prăbuşi.
  10. Nu-i stă bine celui fără de minte să trăiască în desfătări, cu atât mai puţin unui rob să conducă peste căpetenii.
  11. Înţelepciunea domoleşte mânia omului şi faima lui este iertarea greşelilor.
  12. Furia unui rege e ca răcnetul unui leu, iar bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă.
  13. Un fiu neascultător este nenorocirea tatălui lui, iar certurile unei femei un jgheab care curge întruna.
  14. Lenea te face să cazi în toropeală; sufletului trândav îi va fi foame.
  15. O casă şi o avere sunt moştenire de la părinţi, iar o femeie înţeleaptă este un dar de la Dumnezeu.
  16. Cel ce ia seama la poruncă îşi păstrează sufletul său, iar cel ce dispreţuieşte cuvântul va muri.
  17. Cel ce are milă de sărman împrumută Domnului şi El îi va răsplăti fapta lui cea bună.
  18. Pedepseşte pe feciorul tău, cât mai este nădejde, dar nu ajunge până acolo ca să-l omori.
  19. Omul aprig la mânie trebuie să fie pedepsit; dacă îl cruţi o dată, trebuie să începi din nou.
  20. Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept toată viaţa ta.
  21. Multe puneri la cale frământă inima omului, dar numai sfatul Domnului se împlineşte.
  22. Omul se face plăcut prin mărinimia lui; mai de preţ este un sărac bun decât un om mincinos.
  23. Frica de Dumnezeu duce la viaţă şi ne îndestulăm fără să fim loviţi de nenorocire.
  24. Leneşul întinde mâna în blid şi nu are putere s-o ducă la gură.
  25. Loveşte pe cel ce batjocoreşte şi cel fără de minte va deveni înţelept; mustră pe cel înţelept şi el va pricepe ştiinţa.
  26. Cel ce se poartă rău cu tatăl său şi alungă pe mama sa, este fiu aducător de ocară şi de ruşine.
  27. Încetează, fiul meu, să asculţi ademenirea şi să te laşi îndepărtat de învăţăturile înţelepte.
  28. Martorul de nimic îşi bate joc de dreptate şi gura celor fără de lege înghite nelegiuirea.
  29. Pentru batjocoritori sunt gata toiege; loviturile sunt pentru spinarea celor nebuni.

Citește și: Solomon – Capitolul 18

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *