Această rugăciune profundă exprimă o recunoaștere a provocărilor spirituale pe care le întâmpină fiecare credincios și solicită asistența divină pentru a depăși ispitele și încercările. Într-o astfel de rugăciune se reflectă înțelegerea că toate ispitele și încercările sunt permise de Dumnezeu pentru a testa și a întări credința și virtuțile celor credincioși. Solicitarea ajutorului în momentele de îndoială și frământare nu este doar o cerere de sprijin, ci și o expresie a credinței în supremația și mila divină.
Fiecare frază din rugăciune recunoaște diferite aspecte ale relației dintre om și divinitate, cum ar fi testele de credință ale figurilor biblice (Adam și Eva, Iov și chiar Iisus Hristos), pentru a întări ideea că niciun credincios nu este singur în lupta sa spirituală. În același timp, rugăciunea cere lumină și înțelepciune pentru a putea urma „calea cea dreaptă” și pentru a rămâne ferm în credință, dragoste și speranță, chiar și în fața ispitelor.
Invocarea finală pentru o inimă curată și o credință neclintită, împreună cu referințele la psalmii lui David, subliniază dorința de a rămâne conectat la sursa divină a puterii și mântuirii. Această rugăciune poate servi drept un puternic amintitor al puterii și prezenței constante a lui Dumnezeu în viața fiecărui credincios, îndemnându-l să persevereze în credință, în ciuda provocărilor vieții.
Rugăciune puternică la vreme de ispită
Doamne, Doamne, Cel Care ai îngăduit diavolului să ispitească în Rai pe strămoșii noștri Adam și Eva, spre a le încerca ascultarea și supunerea;
Cel Care, de asemenea, ai îngăduit diavolului să ispitească cu îngrozire și cu grele suferințe pe Dreptul Iov, robul Tău, pentru ca și mai lămurit să se vădească virtuțile și credința lui întru Tine;
Cel Care ai dat îngăduință satanei să se apropie cu ispitire de Însuși Fiul Tău, spre a-L îmbia și a-L momi cu poftele și deșertăciunile acestei lumi, pentru ca, înfrânt și rușinat, acest duh blestemat să audă din gura Mântuitorului lumii cuvintele: „Înapoia Mea, satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui Unuia să-I slujești!”;
Cel Care tuturor drepților și sfinților Tăi le-ai dat vremi de ispitire și de grele îndoieli, pentru ca, prin ele lămurindu-se, să iasă și să rămână și mai întăriți în credința, în nădejdea, în dragostea și în supunerea cea către Tine; Însuți, Atotputernice și Preabunule Stăpâne, ajută-mi și mie în această clipă grea, când duhul satanei îmi tulbură mintea cu îndoieli și cu îmboldiri, și când viclene amăgiri îmi frământă inima și sufletul.
Arată-mi, Milostive, adevărul și calea Ta cea dreaptă, pentru ca, biruind uneltirile de acum ale diavolului, să mă pot bucura de cuvintele Apostolului Tău Iacob, care zice: „Fericit bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se, va lua cununa vieții, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor care Îl iubesc pe El”.
Dăruiește-mi, Stăpâne, inimă curată și credință tare, pentru ca în aceste clipe să pot cânta dimpreună cu prorocul Tău David: „Doamne, cât s-au înmulțit cei care mă necăjesc!
Mulți zic sufletului meu: Nu este mântuire lui întru Dumnezeul lui!
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești, slava mea, și Cel Care înalți fruntea mea!
Cu glasul meu către Domnul am strigat și m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui!
A Domnului este mântuirea și peste tot poporul Tău binecuvântarea Ta”.
Amin.
Citește și: Rugăciunea Sfintei Mari Mucenițe Varvara înainte de moarte