Psalmul 78

Acest psalm reprezintă un strigăt disperat de ajutor în fața invaziei și a distrugerii aduse asupra poporului lui Israel de către neamuri care nu cunosc pe Dumnezeu.

1-4: Aceste versete descriu o situație de devastare și suferință unde poporul lui Dumnezeu este umilit și batjocorit. Autorul descrie consecințele unei invazii a neamurilor străine care au pângărit moștenirea și locașul sfânt al lui Dumnezeu, Ierusalimul.

5-8: Autorul se întreabă cât timp va mai dura mânia lui Dumnezeu și când va veni eliberarea. El cere ca Dumnezeu să-și îndrepte mânia asupra celor care nu Îl cunosc și care nu Îi respectă legea.

9-11: Autorul se roagă pentru mântuire și cere ca numele lui Dumnezeu să fie glorificat. El își exprimă dorința ca neamurile să vadă puterea lui Dumnezeu și să fie pedepsite pentru toate nelegiuirile pe care le-au comis.

12-13: Autorul se roagă pentru răzbunarea sângelui vărsat al robilor lui Dumnezeu. El dorește ca Dumnezeu să protejeze pe cei nevinovați și să răsplătească vecinilor lor pentru toate insultele pe care le-au adus lui Dumnezeu.

14: În final, autorul promite că poporul lui Dumnezeu va continua să Îl laude și să Îi transmită slava din generație în generație, indiferent de circumstanțele în care se află. Acesta este un testament al credinței neclintite în fața adversităților și al speranței în mântuirea adusă de Dumnezeu.

Psalmul 78

1. Dumnezeule, intrat-au neamurile în moștenirea Ta, pângărit-au locașul Tău cel sfânt, făcut-au din Ierusalim ruină.
2. Pus-au cadavrele robilor Tăi mâncare păsărilor cerului, trupurile celor cuvioși ai Tăi, fiarelor pământului.
3. Vărsat-au sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului și nu era cine să-i îngroape.
4. Făcutu-ne-am ocară vecinilor noștri, batjocură și râs celor dimprejurul nostru.
5. Până când, Doamne, Te vei mânia până în sfârșit? Până când se va aprinde ca focul mânia Ta?
6. Varsă mânia Ta peste neamurile care nu Te cunosc și peste împărățiile care n-au chemat numele Tău.
7. Că au mâncat pe Iacob și locul lui l-au pustiit.
8. Să nu pomenești fărădelegile noastre cele de demult; degrabă să ne întâmpine pe noi îndurările Tale, că am sărăcit foarte.
9. Ajută-ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, pentru slava numelui Tău; Doamne, izbăvește-ne pe noi și curăţeşte păcatele noastre pentru numele Tău.
10. Ca nu cumva să zică neamurile: “Unde este Dumnezeul lor?” Să se cunoască între neamuri, înaintea ochilor noștri,
11. Răzbunarea sângelui vărsat, al robilor Tăi; să intre înaintea Ta suspinul celor ferecați.
12. După măreția brațului Tău, păzește pe fiii celor omorâți.
13. Răsplătește vecinilor noștri de șapte ori, în sânul lor, ocara lor cu care Te-au ocărât pe Tine, Doamne.
14. Iar noi, poporul Tău și oile pășunii Tale, mărturisi-ne-vom ție, în veac, din neam în neam vom vesti lauda Ta.

Citește și: Psalmul 77