Psalmul 131

Psalmul 131

Psalmul 131 este o rugăciune dedicată lui David și un omagiu adus dorinței sale arzătoare de a găsi un locaș pentru Domnul. Acest psalm evidențiază pasiunea și dăruirea lui David pentru Dumnezeu și promisiunile pe care le-a făcut.

La începutul psalmului, ne este amintită dedicarea sinceră a lui David față de Dumnezeu. David își face o promisiune fermă că nu va rămâne inactiv și nici nu se va odihni până când nu găsește un loc potrivit pentru a-L adora pe Dumnezeu.

Descoperirea chivotului legii în Efrata și în țarina lui Iaar marchează un moment semnificativ în istoria Israelului, reprezentând prezența fizică și spirituală a lui Dumnezeu în mijlocul poporului său. David dorește să aducă chivotul în locașurile Domnului și să-și exprime adorarea la picioarele lui Dumnezeu.

Când psalmul continuă, există o cerere ca Domnul să binecuvânteze și să protejeze pe cei care slujesc în sanctuar. Preoții sunt binecuvântați cu dreptatea, iar cei cuvioși cu bucurie.

Este, de asemenea, subliniată promisiunea eternă a lui Dumnezeu făcută lui David: dacă descendenții lui David păstrează legământul lui Dumnezeu, tronul lui David va rămâne stabil pentru eternitate. Aceasta subliniază importanța relației dintre David și Dumnezeu și faptul că ea se extinde și la generațiile viitoare.

În partea finală a psalmului, Sionul este prezentat ca locaș ales de Dumnezeu, un loc unde El va locui pentru eternitate. Aici, Dumnezeu promite binecuvântări și protecție pentru popor, reafirmându-și angajamentul și dragostea pentru Israel.

Psalmul 131 este o celebrare a relației profunde dintre David și Dumnezeu și a promisiunilor eternității pe care Dumnezeu le-a făcut regelui și descendenților săi. Acest psalm ne reamintește de fidelitatea și iubirea constantă a lui Dumnezeu pentru poporul său.

 Psalmul 131

  1. Adu-ţi aminte, Doamne, de David și de toate blândeţile lui.
  2. Cum s-a jurat Domnului și a făgăduit Dumnezeului lui Iacob:
  3. Nu voi intra în locașul casei mele, nu mă voi sui pe patul meu de odihnă,
  4. Nu voi da somn ochilor mei și genelor mele dormitare și odihnă tâmplelor mele,
  5. Până ce nu voi afla loc Domnului, locaș Dumnezeului lui Iacob.
  6. Iată am auzit de chivotul legii; în Efrata l-am găsit, în țarina lui Iaar.
  7. Intra-vom în locașurile Lui, închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui.
  8. Scoală-Te, Doamne, intru odihna Ta, Tu și chivotul sfințirii Tale.
  9. Preoții Tăi se vor îmbrăca cu dreptate și cuvioșii Tăi se vor bucura.
  10. Din pricina lui David, robul Tău, să nu întorci fața unsului Tău.
  11. Juratu-S-a Domnul lui David adevărul și nu-l va lepăda: “Din rodul pântecelui tău voi pune pe scaunul tău,
  12. De vor păzi fiii tăi legământul Meu și mărturiile acestea ale Mele, în care îi voi învăța pe ei și fiii lor vor ședea până în veac pe scaunul tău”.
  13. Că a ales Domnul Sionul și l-a ales ca locuință Lui.
  14. “Aceasta este odihna Mea în veacul veacului. Aici voi locui, că l-am ales pe el.
  15. Roadele lui le voi binecuvânta foarte; pe săracii lui îi voi sătura cu pâine.
  16. Pe preoții lui îi voi îmbrăca cu izbăvire și cuvioșii lui cu bucurie se vor bucura.
  17. Acolo voi face să răsară puterea lui David, gătit-am făclie unsului Meu.

Citește și: Psalmul 130

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *