Psalmul 118

Psalmul 118

Psalmul 118

  1. Fericiți cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.
  2. Fericiți cei ce păzesc poruncile Lui și-L caută cu toată inima lor,
  3. Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea.
  4. Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte.
  5. O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile Tale!
  6. Atunci nu mă voi rușina când voi căuta spre toate poruncile Tale.
  7. Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca să învăț judecățile dreptății Tale.
  8. Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârșit.
  9. Prin ce își va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale.
  10. Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale.
  11. În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greșesc ție.
  12. Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale.
  13. Cu buzele am rostit toate judecățile gurii Tale.
  14. În calea mărturiilor Tale m-am desfătat ca de toată bogăția.
  15. La poruncile Tale voi cugeta și voi cunoaște căile Tale.
  16. La îndreptările Tale voi cugeta și nu voi uita cuvintele Tale.
  17. Răsplătește robului Tău! Voi trăi și voi păzi poruncile Tale.
  18. Deschide ochii mei și voi cunoaște minunile din legea Ta.
  19. Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale.
  20. Aprins e sufletul meu de dorirea judecăților Tale, în toată vremea.
  21. Certat-ai pe cai mândri; blestemați sunt cei ce se abat de la poruncile Tale.
  22. Ia de la mine ocara și defăimarea, că mărturiile Tale am păzit.
  23. Pentru că au șezut căpeteniile și pe mine mă cleveteau, iar robul Tău cugeta la îndreptările Tale.
  24. Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu.
  25. Lipitu-s-a de pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău.
  26. Vestit-am căile mele şi m-ai auzit; învață-mă îndreptările Tale.
  27. Fă să înțeleg calea îndreptărilor Tale și voi cugeta la minunile Tale.
  28. Istovitu-s-a sufletul meu de supărare; întărește-mă întru cuvintele Tale.
  29. Depărtează de la mine calea nedreptății și cu legea Ta mă miluiește.
  30. Calea adevărului am ales și judecățile Tale nu le-am uitat.
  31. Lipitu-m-am de mărturiile Tale, Doamne, să nu mă rușinezi.
  32. Pe calea poruncilor Tale am alergat când ai lărgit inima mea.
  33. Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor Tale și o voi păzi pururea.
  34. Înțelepțește-mă și voi căuta legea Ta și o voi păzi cu toată inima mea.
  35. Povățuiește-mă pe cărarea poruncilor Tale, că aceasta am voit.
  36. Pleacă inima mea la mărturiile Tale și nu la lăcomie.
  37. Întoarce ochii mei ca să nu vadă deșertăciunea; în calea Ta viază-mă.
  38. Împlinește robului Tău cuvântul Tău, care este pentru cei ce se tem de Tine.
  39. Îndepărtează ocara, de care mă tem, căci judecățile Tale sunt bune.
  40. Iată, am dorit poruncile Tale; întru dreptatea Ta viază-mă.
  41. Să vină peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, după cuvântul Tău,
  42. Și voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele Tale.
  43. Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului, până în sfârșit, că întru judecățile Tale am nădăjduit,
  44. Și voi păzi legea Ta pururea, în veac şi în veacul veacului.
  45. Am umblat întru lărgime, că poruncile Tale am căutat.
  46. Am vorbit despre mărturiile Tale, înaintea împăraților, și nu m-am rușinat.
  47. Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte.
  48. Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit și am cugetat la îndreptările Tale.
  49. Adu-Ți aminte de cuvântul Tău, către robul Tău, întru care mi-ai dat nădejde.
  50. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, că cuvântul Tău m-a viat.
  51. Cei mândri m-au batjocorit peste măsură, dar de la legea Ta nu m-am abătut.
  52. Adusu-mi-am aminte de judecățile Tale cele din veac, Doamne, și m-am mângâiat.
  53. Mâhnire m-a cuprins din pricina păcătoșilor, care părăsesc legea Ta.
  54. Cântate erau de mine îndreptările Tale, în locul pribegiei mele.
  55. Adusu-mi-am aminte de numele Tău, Doamne, și am păzit legea Ta.
  56. Aceasta s-a făcut mie, că îndreptările Tale am căutat.
  57. Partea mea ești, Doamne, zis-am să păzesc legea Ta.
  58. Rugatu-m-am feței Tale, din toată inima mea, miluiește-mă după cuvântul Tău.
  59. Cugetat-am la căile Tale și am întors picioarele mele la mărturiile Tale.
  60. Gata am fost şi nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale.
  61. Funiile păcătoșilor s-au înfășurat împrejurul meu, dar legea Ta n-am uitat.
  62. La miezul nopții m-am sculat ca să Te laud pe Tine, pentru judecățile dreptății Tale.
  63. Părtaș sunt cu toți cei ce se tem de Tine și păzesc poruncile Tale.
  64. De mila Ta, Doamne, este plin pământul; îndreptările Tale mă învață.
  65. Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, după cuvântul Tău.
  66. Învaţă-mă bunătatea, învățătura și cunoștința, că în poruncile Tale am crezut.
  67. Mai înainte de a fi umilit, am greșit; pentru aceasta cuvântul Tău am păzit.
  68. Bun ești Tu, Doamne, și întru bunătatea Ta, învață-mă îndreptările Tale.
  69. Înmulţitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toată inima mea voi cerceta poruncile Tale.
  70. Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor, iar eu cu legea Ta m-am desfătat.
  71. Bine este mie că m-ai smerit, ca să învăț îndreptările Tale.
  72. Bună-mi este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur şi argint.
  73. Mâinile Tale m-au făcut și m-au zidit, înțelepțește-mă și voi învăța poruncile Tale.
  74. Cei ce se tem de Tine mă vor vedea și se vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit.
  75. Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecățile Tale și întru adevăr m-ai smerit.
  76. Facă-se dar, mila Ta, ca să mă mângâie, după cuvântul Tău, către robul Tău.
  77. Să vină peste mine îndurările Tale și voi trăi, că legea Ta cugetarea mea este.
  78. Să se rușineze cei mândri, că pe nedrept m-au nedreptățit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale.
  79. Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc mărturiile Tale.
  80. Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, ca să nu mă ruşinez.
  81. Se topește sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.
  82. Sfârşitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău, zicând: “Când mă vei mângâia?”
  83. Că m-am făcut ca un foale la fum, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
  84. Câte sunt zilele robului Tău? Când vei judeca pe cei ce mă prigonesc?
  85. Spusu-mi-au călcătorii de lege deșertăciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne.
  86. Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajută-mă!
  87. Puţin a fost de nu m-am sfârșit pe pământ, dar eu n-am părăsit poruncile Tale.
  88. După mila Ta viază-mă și voi păzi mărturiile gurii mele.
  89. În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne în cer;
  90. În neam și în neam adevărul Tău. Întemeiat-ai pământul și rămâne.
  91. După rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt slujitoare ție.
  92. De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aș fi pierit intru necazul meu.
  93. În veac nu voi uita îndreptările Tale, că într-însele m-ai viat, Doamne.
  94. Al Tău sunt eu, mântuiește-mă, că îndreptările Tale am căutat.
  95. Pe mine m-au așteptat păcătoșii ca să mă piardă. Mărturiile Tale am priceput.
  96. La tot lucrul desăvârșit am văzut sfârșit, dar porunca Ta este fără de sfârșit.
  97. Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este.
  98. Mai mult decât pe vrăjmaşii mei mai înțelepțit cu porunca Ta, că în veac a mea este.
  99. Mai mult decât învățătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale gândirea mea este.
  100. Mai mult decât bătrânii am înțeles, că poruncile Tale am căutat.
  101. De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca să păzesc cuvintele Tale.
  102. De la judecățile Tale nu m-am abătut, că Tu ai pus mie lege.
  103. Cât sunt de dulci limbii mele, cuvintele Tale, mai mult decât mierea, în gura mea!
  104. Din poruncile Tale m-am făcut priceput; pentru aceasta am urât toată calea nedreptății.
  105. Făclie picioarelor mele este legea Ta și lumină cărărilor mele.
  106. Juratu-m-am și m-am hotărât să păzesc judecățile dreptății Tale.
  107. Umilit am fost până în sfârșit: Doamne, viază-mă, după cuvântul Tău.
  108. Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoiește-le Doamne, și judecățile Tale mă învață.
  109. Sufletul meu în mâinile Tale este pururea și legea Ta n-am uitat.
  110. Pusu-mi-au păcătoșii cursă mie, dar de la poruncile Tale n-am rătăcit.
  111. Moștenit-am mărturiile Tale în veac, că bucurie inimii mele sunt ele.
  112. Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările Tale în veac spre răsplătire.
  113. Pe călcătorii de lege am urât și legea Ta am iubit.
  114. Ajutorul meu și sprijinitorul meu ești Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit.
  115. Depărtați-vă de la mine cei ce vicleniți și voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.
  116. Apără-mă, după cuvântul Tău, și mă viază și să nu-mi dai de rușine așteptarea mea.
  117. Ajută-mă și mă voi mântui și voi cugeta la îndreptările Tale, pururea.
  118. Defăimat-ai pe toți cei ce se depărtează de la îndreptările Tale, pentru că nedrept este gândul lor.

Citește și: Psalmul 117

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *