Faptele Apostolilor – Cartea 17

Faptele Apostolilor – Cartea 17

Aceasta este o relatare a misiunii de predicare a apostolului Pavel, așa cum este prezentată în Faptele Apostolilor din Noul Testament. Această secțiune urmărește călătoria lui Pavel și Sila prin diverse orașe grecești, inclusiv Tesalonic, Bereea și Atena, unde discută învățăturile creștine cu iudeii și cu grecii păgâni.

Primul aspect important este metoda lui Pavel de a discuta Scripturile cu iudeii în sinagogile lor, deși era de așteptat să se confrunte cu rezistență. Acesta prezintă argumente solide bazate pe Scripturi pentru a arăta că Iisus este Mesia. Acest tip de dialog deschis cu oamenii de alte credințe este o temă constantă în călătoria lui Pavel.

Un alt punct cheie este faptul că predica lui Pavel atrage diferite reacții. În unele locuri, precum Tesalonic, discursul lui provoacă tulburări, în timp ce în alte locuri, cum ar fi Bereea, este primit cu deschidere și entuziasm. Aceasta arată complexitatea misiunii sale și variabilitatea răspunsurilor oamenilor la mesajul creștin.

A treia parte, când Pavel ajunge la Atena, prezintă o schimbare în strategia sa de predicare. Aici, în loc să se bazeze pe Scripturi, Pavel apelează la cultura și religia greacă pentru a înțelege și a transmite învățăturile creștine. Aceasta reprezintă o încercare de a face învățăturile accesibile publicului său prin apelarea la cunoștințele și la experiențele lor.

În final, deși unii oameni se amuză sau resping învățăturile lui Pavel, alții îl cred și devin creștini. Acest rezultat mixt reflectă experiența creștinismului în primii ani și ne oferă o privire asupra modului în care acesta a început să se răspândească în lumea antică. În ciuda tuturor provocărilor, Pavel rămâne dedicat misiunii sale, dând dovadă de credință neclintită și de determinare.

Faptele Apostolilor – Cartea 17

  1. Şi după ce au trecut prin Amfipoli şi prin Apolonia, au venit la Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor.
  2. Şi după obiceiul său, Pavel a intrat la ei şi în trei sâmbete le-a grăit din Scripturi,
  3. Deschizându-le şi arătându-le că Hristos trebuia să pătimească şi să învieze din morţi, şi că Acesta, pe Care vi-L vestesc eu, este Hristosul, Iisus.
  4. Şi unii dintre ei au crezut şi au trecut de partea lui Pavel şi a lui Sila, şi mare mulţime de elini închinători la Dumnezeu şi dintre femeile de frunte nu puţine.
  5. Iar iudeii, umplându-se de invidie şi luând cu ei pe câţiva oameni de rând, răi, adunând gloată întărâtau cetatea şi, ducându-se la casa lui Iason, căutau să-i scoată afară, înaintea poporului.
  6. Dar, negăsindu-i, târau pe Iason şi pe câţiva fraţi la mai-marii cetăţii, strigând că cei ce au tulburat toată lumea au venit şi aici;
  7. Pe aceştia i-a găzduit Iason; şi toţi aceştia lucrează împotriva poruncilor Cezarului, zicând că este un alt împărat: Iisus.
  8. Şi au tulburat mulţimea şi pe mai-marii cetăţii, care auzeau acestea.
  9. Şi luând chezăşie de la Iason şi de la ceilalţi, le-au dat drumul.
  10. Iar fraţii au trimis îndată, noaptea, la Bereea, pe Pavel şi pe Sila care, ajungând acolo, au intrat în sinagoga iudeilor.
  11. Şi aceştia erau mai buni la suflet decât cei din Tesalonic; ei au primit cuvântul cu toată osârdia, în toate zilele, cercetând Scripturile, dacă ele sunt aşa.
  12. Au crezut mulţi dintre ei şi dintre femeile de cinste ale elinilor, şi dintre bărbaţi nu puţini.
  13. Şi când au aflat iudeii din Tesalonic că şi în Bereea s-a vestit de către Pavel cuvântul lui Dumnezeu, au venit şi acolo, întărâtând şi tulburând mulţimile.
  14. Şi atunci îndată fraţii au trimis pe Pavel, ca să meargă spre mare; iar Sila şi cu Timotei au rămas acolo în Bereea.
  15. Iar cei ce însoţeau pe Pavel l-au dus până la Atena; şi luând ei porunci către Sila şi Timotei, ca să vină la el cât mai curând, au plecat.
  16. Iar în Atena, pe când Pavel îi aştepta, duhul lui se îndârjea în el, văzând că cetatea este plină de idoli.
  17. Deci discuta în sinagogă cu iudeii şi cu cei credincioşi, şi în piaţă, în fiecare zi, cu cei ce erau de faţă.
  18. Iar unii dintre filozofii epicurei şi stoici discutau cu el, şi unii ziceau: Ce voieşte, oare, să ne spună acest semănător de cuvinte? Iar alţii ziceau: Se pare că este vestitor de dumnezei străini, fiindcă binevesteşte pe Iisus şi Învierea.
  19. Şi luându-l cu ei, l-au dus în Areopag, zicând: Putem să cunoaştem şi noi ce este această învăţătură nouă, grăită de tine?
  20. Căci tu aduci la auzul nostru lucruri străine. Voim deci să ştim ce vor să fie acestea.
  21. Toţi atenienii şi străinii, care locuiau acolo, nu-şi petreceau timpul decât spunând sau auzind ceva nou.
  22. Şi Pavel, stând în mijlocul Areopagului, a zis: Bărbaţi atenieni, în toate vă văd că sunteţi foarte evlavioşi.
  23. Căci străbătând cetatea voastră şi privind locurile voastre de închinare, am aflat şi un altar pe care era scris: “Dumnezeului necunoscut”. Deci pe Cel pe Care voi, necunoscându-L, Îl cinstiţi, pe Acesta Îl vestesc eu vouă.
  24. Dumnezeu, Care a făcut lumea şi toate cele ce sunt în ea, Acesta fiind Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute de mâini,
  25. Nici nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi cum ar avea nevoie de ceva, El dând tuturor viaţă şi suflare şi toate.
  26. Şi a făcut dintr-un sânge tot neamul omenesc, ca să locuiască peste toată faţa pământului, aşezând vremile cele de mai înainte rânduite şi hotarele locuirii lor,
  27. Ca ei să caute pe Dumnezeu, doar L-ar pipăi şi L-ar găsi, deşi nu e departe de fiecare dintre noi.
  28. Căci în El trăim şi ne mişcăm şi suntem, precum au zis şi unii dintre poeţii voştri: căci ai Lui neam şi suntem.
  29. Fiind deci neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să socotim că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite de meşteşugul şi de iscusinţa omului.
  30. Dar Dumnezeu, trecând cu vederea veacurile neştiinţei, vesteşte acum oamenilor ca toţi de pretutindeni să se pocăiască,
  31. Pentru că a hotărât o zi în care va să judece lumea întru dreptate, prin Bărbatul pe care L-a rânduit, dăruind tuturor încredinţare, prin Învierea Lui din morţi.
  32. Şi auzind despre învierea morţilor, unii l-au luat în râs, iar alţii i-au zis: Te vom asculta despre aceasta şi altădată.
  33. Astfel Pavel a ieşit din mijlocul lor.
  34. Iar unii bărbaţi, alipindu-se de el, au crezut, între care şi Dionisie Areopagitul şi o femeie cu numele Damaris, şi alţii împreună cu ei.

Citește și: Faptele Apostolilor – Cartea 16

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *