Pasajul din Geneza 49 descrie momentul în care Iacov, pe patul de moarte, își adună fiii pentru a le oferi binecuvântări profetice. Fiecare binecuvântare reflectă caracteristicile și destinul fiecărui fiu și al tribului pe care urma să-l întemeieze.
Iacov începe cu Ruben, întâiul său născut, dar îi retrage întâietatea din cauza comportamentului său necuviincios. Simeon și Levi sunt criticați pentru violența lor, iar Iacov prezice că vor fi împrăștiați în Israel.
Iuda este lăudat pentru calitățile sale de lider și i se promite că din el va veni linia regală, o referință la Mesia, “împăciuitorul”, care va fi din tribul lui Iuda. Zabulon va locui lângă mare, Isahar va fi un lucrător harnic, iar Dan va fi un judecător al poporului său.
Gad, Așer și Neftali primesc binecuvântări legate de prosperitatea și caracteristicile lor. Iosif este lăudat pentru rezistența și virtuțile sale, primind o binecuvântare abundentă. Veniamin este descris ca un războinic feroce.
Aceste binecuvântări nu numai că prezic viitorul triburilor lui Israel, dar reflectă și personalitatea și acțiunile fiecărui fiu al lui Iacov. Ele stabilesc fundația pentru structura și identitatea viitoare a națiunii israelite.
După ce își binecuvântează fiii, Iacov le dă instrucțiuni despre locul său de înmormântare, dorind să fie îngropat alături de strămoșii săi în peștera din Machpela, ceea ce subliniază importanța continuității familiale și a legăturii cu pământul promis.
Geneza 49 este un capitol esențial în Vechiul Testament, deoarece nu doar că oferă o perspectivă asupra caracterului și destinului fiilor lui Iacov, dar și stabilește un cadru pentru înțelegerea istoriei și a profetiilor legate de Israel.
Facerea – Capitolul 49
- Apoi a chemat Iacov pe fiii săi şi le-a zis: “Adunaţi-vă, ca să vă spun ce are să fie cu voi în zilele cele de apoi.
- Adunaţi-vă şi ascultaţi-mă, fiii lui Iacov, ascultaţi pe Israel, ascultaţi pe tatăl vostru!
- Ruben, întâi-născutul meu, tăria mea şi începătura puterii mele, culmea vredniciei şi culmea destoiniciei;
- Tu ai clocotit ca apa şi nu vei avea întâietatea, pentru că te-ai suit în patul tatălui tău şi mi-ai pângărit aşternutul pe care te-ai suit.
- Fraţii Simeon şi Levi… Unelte ale cruzimii sunt săbiile lor.
- În sfatul lor să nu intre sufletul meu şi în adunarea lor să nu fie părtaşă slava mea, căci ei, în mânia lor, au ucis oameni şi, la supărarea lor, au ologit tauri!
- Blestemată să fie mânia lor, căci ea a fost silnică, şi aprinderea lor, căci a fost crudă; îi voi împărţi pe ei în Iacov şi îi voi risipi în Israel.
- Iudo, pe tine te vor lăuda fraţii tăi. Mâinile tale să fie în ceafa vrăjmaşilor tăi. Închina-se-vor ţie feciorii tatălui tău.
- Pui de leu eşti, Iudo, fiul meu! De la jaf te-ai întors… El a îndoit genunchii şi s-a culcat ca un leu, ca o leoaică… Cine-l va deştepta?
- Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni împăciuitorul, Căruia se vor supune popoarele.
- Acela îşi va lega de viţă asinul Său, de coardă mânzul asinei Sale. Spăla-va în vin haina Sa şi în sânge de strugure veşmântul Său!
- Ochii Lui vor scânteia ca vinul şi dinţii Săi vor fi albi ca laptele.
- Zabulon va locui lângă mare, va da liman corăbiilor şi marginea hotarului lui va fi până la Sidon.
- Isahar este ca asinul voinic, care odihneşte între staule.
- Văzând că odihna e bună şi ţinutul său gras, îşi pleacă umerii sub povară şi se face bărbat plătitor de bir.
- Dan va judeca pe poporul său, ca pe una din seminţiile lui Israel.
- Dan va fi şarpe la drum, viperă la potecă, înveninând piciorul calului, ca să cadă călăreţul.
- În ajutorul Tău nădăjduiesc, o, Doamne!
- Gad, strâmtorat va fi de cete înarmate, dar le va strâmtora şi el pas cu pas.
- Din Aşer va veni pâinea cea grasă şi regilor le va da mâncăruri alese.
- Neftali, cerboaică slobodă: el rosteşte graiuri minunate.
- Iosif, ramură de pom roditor, ramură de pom roditor lângă izvor, ramurile lui se revarsă peste ziduri.
- Îl vor amărî şi îl vor duşmăni; înspre el arunca-vor săgeţi şi îl vor sili la luptă.
- Dar arcul lui va rămâne tare şi muşchii braţului lui întăriţi, mulţumită Dumnezeului celui puternic al lui Iacov, Cel ce este păstorul şi tăria lui Israel.
- De la Dumnezeul tatălui tău, şi El te va ajuta; şi de la cel Atotputernic – El te va binecuvânta; de la El să vină binecuvântările, de sus din ceruri, şi binecuvântările adâncului de jos, binecuvântările sânilor şi ale pântecelui.
- Binecuvântările tatălui tău întrec binecuvântările munţilor celor din veac şi frumuseţea dealurilor celor veşnice. Aceste binecuvântări să fie pe capul lui Iosif, pe creştetul celui mai ales între fraţii lui.
- Veniamin, lup răpitor, dimineaţa va mânca vânat şi pradă va împărţi seara”.
- Iată toate cele douăsprezece seminţii ale lui Israel şi iată ce le-a spus tatăl lor, când le-a binecuvântat şi a dat fiecăreia binecuvântarea cuvenită.
- Apoi le-a poruncit: “Eu am să trec la poporul meu. Să mă îngropaţi lângă părinţii mei, în peştera din ţarina lui Efron Heteul.
- În peştera din ţarina Macpela, în faţa lui Mamvri, în pământul Canaan, pe care a cumpărat-o Avraam de la Efron Heteul, împreună cu ţarina, ca moşie de înmormântare.
- Acolo au fost îngropaţi Avraam şi Sarra, femeia sa, acolo au fost îngropaţi Isaac şi Rebeca, femeia lui, şi tot acolo am îngropat şi eu pe Lia.
- Această ţarină şi peştera din ea au fost cumpărate de la feciorii Heteilor”.
- Sfârşind Iacov poruncile sale, pe care le-a dat feciorilor săi, şi întinzându-şi picioarele sale în pat, şi-a dat sfârşitul şi s-a adăugat la poporul său.
Citește și: Facerea – Capitolul 48