Facerea – Capitolul 22

Facerea – Capitolul 22

Povestea jertfei lui Isaac, cunoscută și ca “Încercarea lui Avraam”, este una dintre cele mai semnificative și emoționante relatări din Biblie, având loc în Cartea Genezei. Dumnezeu îl încearcă pe Avraam, cerându-i să-și sacrifice singurul fiu, Isaac, pe care îl iubește. Această cerere pare să contrazică promisiunea lui Dumnezeu că prin Isaac se va perpetua descendența lui Avraam.

Avraam, demonstrând o credință și ascultare extraordinară, se pregătește să își sacrifice fiul. El își organizează călătoria către muntele Moria, pregătește lemnele pentru arderea de tot și își conduce fiul spre locul sacrificiului. În ciuda greutății emoționale a situației, Avraam rămâne ferm în credința sa că Dumnezeu va face o cale.

Momentul culminant al poveștii este atunci când Avraam este pe punctul de a-și sacrifica fiul, dar este oprit de un înger al Domnului. Acest act demonstrează că Avraam se teme de Dumnezeu și este dispus să asculte de El în orice circumstanță. În locul lui Isaac, Avraam sacrifică un berbec găsit încurcat în tufișuri, simbolizând substituirea jertfei.

Povestea se încheie cu reînnoirea promisiunii lui Dumnezeu către Avraam, binecuvântându-l cu o descendență numeroasă și promițând că prin urmașii săi toate popoarele pământului vor fi binecuvântate. Această poveste este fundamentală în tradiția iudaico-creștină, simbolizând credința neclintită și ascultarea totală față de voința lui Dumnezeu.

În finalul capitolului, se menționează nașterea unor descendenți ai lui Nahor, fratele lui Avraam, printre care și Rebeca, care va juca un rol important în continuarea poveștii biblice, devenind soția lui Isaac. Această genealogie subliniază importanța legăturilor familiale și a planului divin care se desfășoară prin generații.

Facerea – Capitolul 22

  1. După acestea, Dumnezeu a încercat pe Avraam şi i-a zis: “Avraame, Avraame!” Iar el a răspuns: “Iată-mă!”
  2. Şi Dumnezeu i-a zis: “Ia pe fiul tău, pe Isaac, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, şi du-te în pământul Moria şi adu-l acolo ardere de tot pe un munte, pe care ţi-l voi arăta Eu!”
  3. Sculându-se deci Avraam dis-de-dimineaţă, a pus samarul pe asinul său şi a luat cu sine două slugi şi pe Isaac, fiul său; şi tăind lemne pentru jertfă, s-a ridicat şi a plecat la locul despre care-i grăise Dumnezeu.
  4. Iar a treia zi, ridicându-şi Avraam ochii, a văzut în depărtare locul acela.
  5. Atunci a zis Avraam slugilor sale: “Rămâneţi aici cu asinul, iar eu şi copilul ne ducem până acolo şi, închinându-ne, ne vom întoarce la voi”.
  6. Luând deci Avraam lemnele cele pentru jertfă, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul său; iar el a luat în mâini focul şi cuţitul şi s-au dus amândoi împreună.
  7. Atunci a grăit Isaac lui Avraam, tatăl său, şi a zis: “Tată!” Iar acesta a răspuns: “Ce este, fiul meu?” Zis-a Isaac: “Iată, foc şi lemne avem; dar unde este oaia pentru jertfă?”
  8. Avraam însă a răspuns: “Fiul meu, va îngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale!” Şi s-au dus mai departe amândoi împreună.
  9. Iar dacă au ajuns la locul, de care-i grăise Dumnezeu, a ridicat Avraam acolo jertfelnic, a aşezat lemnele pe el şi, legând pe Isaac, fiul său, l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor.
  10. Apoi şi-a întins Avraam mâna şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său.
  11. Atunci îngerul Domnului a strigat către el din cer şi a zis: “Avraame, Avraame!” Răspuns-a acesta: “Iată-mă!”
  12. Iar îngerul a zis: “Să nu-ţi ridici mâna asupra copilului, nici să-i faci vreun rău, căci acum cunosc că te temi de Dumnezeu şi pentru mine n-ai cruţat nici pe singurul fiu al tău”.
  13. Şi ridicându-şi Avraam ochii, a privit, şi iată la spate un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş. Şi ducându-se, Avraam a luat berbecul şi l-a adus jertfă în locul lui Isaac, fiul său.
  14. Avraam a numit locul acela Iahve-ire, adică, Dumnezeu poartă de grijă şi de aceea se zice astăzi: “În munte Domnul Se arată”.
  15. Şi a strigat a doua oară îngerul Domnului din cer către Avraam şi a zis:
  16. “Juratu-M-am pe Mine însumi, zice Domnul, că de vreme ce ai făcut aceasta şi n-ai cruţat nici pe singurul tău fiu, pentru Mine,
  17. De aceea te voi binecuvânta cu binecuvântarea Mea şi voi înmulţi foarte neamul tău, ca să fie ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării şi va stăpâni neamul tău cetăţile duşmanilor săi;
  18. Şi se vor binecuvânta prin neamul tău toate popoarele pământului, pentru că ai ascultat glasul Meu”.
  19. Întorcându-se apoi Avraam la slugile sale, s-au sculat împreună şi s-au dus la Beer-Şeba şi a locuit Avraam acolo în Beer-Şeba.
  20. Iar după ce s-au petrecut acestea, i s-a vestit lui Avraam, spunându-i-se: “Iată Milca a născut şi ea fii lui Nahor, fratele tău:
  21. Pe Uţ, întâiul său născut, pe Buz, fratele acestuia şi pe Chemuel, tatăl lui Aram;
  22. Pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaş, pe Idlaf şi pe Batuel.
  23. Iar lui Batuel i s-a născut Rebeca”. Pe aceşti opt fii i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam.
  24. Iar o ţiitoare a lui, anume Reuma, i-a născut şi ea pe Tebah, pe Gaham, pe Tahaş şi pe Maaca.

Citește și: Facerea – Capitolul 21

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *