Acest fragment din Cartea Genezei descrie un moment crucial în relația dintre Avram (mai târziu numit Avraam) și Dumnezeu, marcând stabilirea unui legământ etern și schimbarea numelui lui Avram și Sarai.
Dumnezeu Se arată lui Avram, care avea 99 de ani, și îi promite că va deveni “tată a mulțime de popoare”. Această promisiune extinde și consolidează promisiunea anterioară a lui Dumnezeu de a-i da lui Avram un moștenitor și de a face urmașii săi un popor mare. Ca semn al acestui legământ, Dumnezeu îi schimbă numele lui Avram în Avraam, care înseamnă “tatăl unei mulțimi de națiuni”, și numele Sarai în Sarra.
Dumnezeu stabilește circumcizia ca semn al legământului între El și Avraam și urmașii acestuia. Toți bărbații din casa lui Avraam, inclusiv Avraam însuși și fiul său Ismael, sunt circumciși. Circumcizia devine un act simbolic și un angajament fizic al legământului dintre Dumnezeu și poporul ales.
De asemenea, Dumnezeu îi promite lui Avraam că Sarra, deși în vârstă, va naște un fiu, pe care să-l numească Isaac. Dumnezeu afirmă că legământul Său va continua prin Isaac, deși binecuvântează și pe Ismael, promițând că va deveni tatăl unui popor mare.
Răspunsul lui Avraam este unul de credință și ascultare. Deși inițial râde la gândul că el și Sarra, la vârstele lor înaintate, ar putea avea un copil, Avraam își manifestă credința în Dumnezeu prin îndeplinirea cerinței circumciziei.
Această poveste este fundamentală în tradiția iudaică, creștină și islamică, stabilind bazele relației dintre Dumnezeu și poporul Său ales și subliniind importanța credinței și ascultării în fața promisiunilor divine.
Facerea – Capitolul 17
- Iar când era Avram de nouăzeci şi nouă de ani, i S-a arătat Domnul şi i-a zis: “Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic; fă ce-i plăcut înaintea Mea şi fii fără prihană;
- Şi voi încheia legământ cu tine şi te voi înmulţi foarte, foarte tare”.
- Atunci a căzut Avram cu faţa la pământ, iar Dumnezeu a mai grăit şi a zis:
- “Eu sunt şi iată care-i legământul Meu cu tine: vei fi tată a mulţime de popoare,
- Şi nu te vei mai numi Avram, ci Avraam va fi numele tău, căci am să te fac tată a mulţime de popoare.
- Am să te înmulţesc foarte, foarte tare, şi am să ridic din tine popoare, şi regi se vor ridica din tine.
- Voi pune legământul Meu între Mine şi între tine şi urmaşii tăi, din neam în neam, să fie legământ veşnic, aşa că Eu voi fi Dumnezeul tău şi al urmaşilor tăi de după tine.
- Şi-ţi voi da ţie şi urmaşilor tăi pământul în carte pribegeşti acum ca străin, tot pământul Canaanului, ca moştenire veşnică, şi vă voi fi Dumnezeu”.
- Apoi a mai zis Dumnezeu lui Avraam: “Iar tu şi urmaşii tăi din neam în neam să păziţi legământul Meu.
- Iar legământul dintre Mine şi tine şi urmaşii tăi din neam în neam, pe care trebuie să-l păziţi, este acesta: toţi cei de parte bărbătească ai voştri să se taie împrejur.
- Să vă tăiaţi împrejur şi acesta va fi semnul legământului dintre Mine şi voi.
- În neamul vostru, tot pruncul de parte bărbătească, născut la voi în casă sau cumpărat cu bani de la alt neam, care nu-i din seminţia voastră, să se taie împrejur în ziua a opta.
- Numaidecât să fie tăiat împrejur cel născut în casa ta sau cel cumpărat cu argintul tău şi legământul Meu va fi însemnat pe trupul vostru, ca legământ veşnic.
- Iar cel de parte bărbătească netăiat împrejur, care nu se va tăia împrejur, în ziua a opta, sufletul acela se va stârpi din poporul său, căci a călcat legământul Meu”.
- După aceea a zis iarăşi Dumnezeu către Avraam: “Pe Sarai, femeia ta, să nu o mai numeşti Sarai, ci Sarra să-i fie numele.
- Şi o voi binecuvânta şi-ţi voi da din ea un fiu; o voi binecuvânta şi va fi mamă de popoare şi regi peste popoare se vor ridica dintr-însa”.
- Avraam a căzut atunci cu faţa la pământ şi a râs, zicând în sine: “E cu putinţă oare să mai aibă fiu cel de o sută de ani? Şi Sarra cea de nouăzeci de ani e cu putinţă oare să mai nască?”
- Apoi a mai zis Avraam către Domnul: “O, Doamne, măcar Ismael să trăiască înaintea Ta!”
- Iar Dumnezeu a răspuns lui Avraam: “Adevărat, însăşi Sarra, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac şi Eu voi încheia cu el legământul Meu, legământ veşnic: să-i fiu Dumnezeu lui şi urmaşilor lui.
- Iată, te-am ascultat şi pentru Ismael, şi iată îl voi binecuvânta, îl voi creşte şi-l voi înmulţi foarte, foarte tare; doisprezece voievozi se vor naşte din el şi voi face din el popor mare.
- Dar legământul Meu îl voi încheia cu Isaac, pe care-l va naşte Sarra la anul pe vremea aceasta!”
- Încetând apoi Dumnezeu de a mai vorbi cu Avraam, S-a înălţat de la el.
- Atunci a luat Avraam pe Ismael, fiul său, pe toii cei născuţi în casa sa, pe toţi cei cumpăraţi cu argintul său şi pe toţi oamenii de parte bărbătească din casa lui Avraam şi i-a tăiat împrejur, chiar în ziua aceea, cum îi poruncise Dumnezeu.
- Şi era Avraam de nouăzeci şi nouă de ani, când s-a tăiat împrejur.
- Iar Ismael, fiul său, era de treisprezece ani, când s-a tăiat împrejur.
- Avraam şi Ismael, fiul său, au fost tăiaţi împrejur în aceeaşi zi.
- Şi cu ei au fost tăiaţi împrejur toţi cei de parte bărbătească din casa lui Avraam, născuţi în casa lui sau cumpăraţi cu argint de la cei de alt neam.
Citește și: Facerea – Capitolul 16
