Acest pasaj din Evanghelia după Matei conține învățături importante despre dreptate, milostenie, rugăciune și încredere în Dumnezeu. Ideea generală este aceea că virtuțile creștine ar trebui să fie practicate cu inimă sinceră, fără a căuta laudă sau recunoaștere din partea oamenilor, ci cu dorința de a plăcea lui Dumnezeu și de a trăi în conformitate cu voia Sa.
Iisus avertizează că trebuie să facem faptele dreptății nu pentru a fi văzuți și lăudați de oameni, ci pentru a plăcea lui Dumnezeu. Acest lucru subliniază importanța intenției pure în faptele noastre.
Iisus ne îndeamnă să facem milostenie în secret, astfel încât mâna stângă să nu știe ce face mâna dreaptă. Aceasta înseamnă că actele de milostenie ar trebui să fie făcute din generozitate și dragoste, fără a căuta recunoaștere sau recompensă umană.
Iisus ne învață să ne rugăm în ascuns, departe de ochii oamenilor, pentru că Dumnezeu vede în ascuns și ne va răsplăti sinceritatea. Rugăciunea este o conversație intimă cu Dumnezeu și nu ar trebui să fie făcută pentru a atrage atenția asupra noastră.
Iisus oferă rugăciunea Tatăl Nostru ca un model de rugăciune sinceră și concentrată, care include adorarea lui Dumnezeu, căutarea Împărăției Sale și cererea de iertare și ajutor divin.
Iisus ne îndeamnă să nu ne îngrijim prea mult de necesitățile materiale ale vieții, ci să avem încredere că Dumnezeu va avea grijă de noi dacă Îl căutăm în primul rând. Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Sa ar trebui să fie prioritățile noastre.
În ansamblu, acest pasaj ne amintește de importanța unei relații sincere cu Dumnezeu și a unei vieți caracterizate de modestie, milostenie și încredere în voia Sa. Este o chemare la autenticitate și la trăirea virtuților creștine în inimă, fără a căuta laudă sau recompensă din partea oamenilor.
Evanghelia după Matei – Capitolul 6
- Luați aminte ca faptele dreptății voastre să nu le faceți înaintea oamenilor ca să fiți văzuți de ei; altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri.
- Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.
- Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta,
- Ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.
- Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.
- Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.
- Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate.
- Deci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El.
- Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău;
- Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.
- Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi;
- Şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;
- Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!
- Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;
- Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.
- Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor.
- Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală,
- Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.
- Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură.
- Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură.
- Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.
- Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat.
- Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!
- Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.
- De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?
- Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?
- Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot?
- Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
- Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
- Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
- Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca?
- Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.
- Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
- Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei.
Citește și: Evanghelia după Matei – Capitolul 5
