Capitolul 13 din Evanghelia după Marcu este unul dintre cele mai profunde și semnificative pasaje din Noul Testament, cunoscut adesea sub numele de “Discursul escatologic” al lui Iisus. Acest capitol prezintă învățăturile lui Iisus despre sfârșitul timpurilor și despre semnele care vor preceda acest eveniment.
În acest capitol, Iisus începe prin a prezice distrugerea Templului din Ierusalim, un eveniment care s-a împlinit în anul 70 d.Hr., când romanii au distrus Templul. Această predicție servește ca un simbol al sfârșitului unei ere și începutul unei noi dispensații în planul lui Dumnezeu.
Discursul continuă cu avertismente despre înșelătorii și falsele mesiașuri care vor apărea, încercând să-i amăgească pe credincioși. Iisus subliniază importanța discernământului și vigilenței în fața acestor înșelătorii. El vorbește despre războaie, cutremure, foamete și alte calamități care vor fi semne ale apropiatului sfârșit, dar îi îndeamnă pe ascultători să nu se lase cuprinși de frică sau panică, ci să rămână fermi în credință.
Un aspect central al acestui capitol este îndemnul la vigilență și rugăciune. Iisus îi îndeamnă pe ascultătorii săi să fie mereu pregătiți, deoarece nimeni nu știe când va veni sfârșitul. El folosește parabola smochinului și povestea unui om care pleacă în călătorie și își lasă servitorii să aibă grijă de casa lui ca metafore pentru a sublinia importanța pregătirii și fidelității.
Capitolul 13 din Evanghelia după Marcu este un apel la trezire spirituală și la o credință activă, în așteptarea revenirii lui Hristos. Acesta subliniază că, deși există semne care prevestesc sfârșitul, accentul principal trebuie să fie pus pe trăirea unei vieți de credință autentică și pe menținerea speranței în promisiunile lui Dumnezeu.
Evanghelia după Marcu – Capitolul 13
- Şi ieşind din templu, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: Învăţătorule, priveşte ce fel de pietre şi ce clădiri!
- Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră peste piatră să nu se risipească.
- Şi şezând pe Muntele Măslinilor, în faţa templului, Îl întrebau, de o parte, Petru, Iacov, Ioan şi cu Andrei:
- Spune-ne nouă când vor fi acestea? Şi care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea?
- Iar Iisus a început să le spună: Vedeţi să nu vă înşele cineva.
- Căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând că sunt Eu, şi vor amăgi pe mulţi.
- Iar când veţi auzi de războaie, şi de zvonuri de războaie, să nu vă tulburaţi, căci trebuie să fie, dar încă nu va fi sfârşitul.
- Şi se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie, vor fi cutremure pe alocuri şi foamete şi tulburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor.
- Luaţi seama la voi înşivă. Că vă vor da în adunări şi veţi fi bătuţi în sinagogi şi veţi sta înaintea conducătorilor şi a regilor, pentru Mine, spre mărturie lor.
- Ci mai întâi Evanghelia trebuie să se propovăduiască la toate neamurile.
- Iar când vă vor duce ca să vă predea, nu vă îngrijiţi dinainte ce veţi vorbi, ci să vorbiţi ceea ce se va da vouă în ceasul acela. Căci nu voi sunteţi cei care veţi vorbi, ci Duhul Sfânt.
- Şi va da frate pe frate la moarte şi tată pe copil şi copiii se vor răzvrăti împotriva părinţilor şi îi vor ucide.
- Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu; iar cel ce va răbda până la urmă, acela se va mântui.
- Iar când veţi vedea urâciunea pustiirii, stând unde nu se cuvine – cine citeşte să înţeleagă – atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munţi,
- Şi cel de pe acoperiş să nu se coboare în casă, nici să intre ca să-şi ia ceva din casa sa,
- Şi cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă îndărăt, ca să-şi ia haina.
- Dar vai celor ce vor avea în pântece şi celor ce vor alăpta în zilele acelea!
- Rugaţi-vă, dar, ca să nu fie fuga voastră iarna.
- Căci în zilele acelea va fi necaz cum nu a mai fost până acum, de la începutul făpturii, pe care a zidit-o Dumnezeu, şi nici nu va mai fi.
- Şi de nu ar fi scurtat Domnul zilele acelea, n-ar scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi, pe care i-a ales, a scurtat acele zile.
- Şi atunci dacă vă va zice cineva: Iată, aci este Hristos, sau iată acolo, să nu credeţi.
- Se vor scula hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni, ca să ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleşi.
- Dar voi luaţi seama. Iată dinainte v-am spus vouă toate.
- Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei.
- Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina.
- Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă.
- Şi atunci El va trimite pe îngeri şi va aduna pe aleşii Săi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.
- Învăţaţi de la smochin pilda: Când mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, cunoaşteţi că vara este aproape.
- Tot aşa şi voi, când veţi vedea împlinindu-se aceste lucruri, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi.
- Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea.
- Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
- Iar despre ziua aceea şi despre ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.
- Luaţi aminte, privegheaţi şi vă rugaţi, că nu ştiţi când va fi acea vreme.
- Este ca un om care a plecat în altă ţară şi, lăsându-şi casa, a dat puterea în mâna slugilor, dând fiecăruia lucrul lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze.
- Vegheaţi, dar, că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântatul cocoşilor, sau dimineaţa.
- Ca nu cumva venind fără veste, să vă afle pe voi dormind.
- Iar ceea ce zic vouă, zic tuturor: Privegheaţi!
Citește și: Evanghelia după Marcu – Capitolul 12