Această secțiune din Evanghelia după Luca descrie o serie de interacțiuni și învățături ale lui Iisus în templul din Ierusalim, evidențiind tensiunile dintre El și liderii religioși ai vremii.
- Întrebarea despre autoritatea lui Iisus: Liderii religioși îl întreabă pe Iisus cu ce autoritate face minunile și învață. Iisus răspunde cu o întrebare despre botezul lui Ioan Botezătorul, punându-i în dificultate, deoarece orice răspuns ar fi avut implicații problematice pentru ei. În cele din urmă, ei răspund că nu știu, iar Iisus refuză să le dezvăluie sursa autorității Sale.
- Pilda viei: Iisus spune o pildă despre un proprietar de vie care trimite mai mulți slujitori să colecteze roadele, dar lucrătorii viei îi maltratează și îi ucid. În cele din urmă, proprietarul trimite pe fiul său, pe care lucrătorii îl ucid, gândindu-se că vor moșteni via. Pilda este o aluzie la respingerea profeților de către Israel și la viitoarea ucidere a lui Iisus, Fiul lui Dumnezeu.
- Întrebarea despre dajdie: Iisus este întrebat dacă este corect să se plătească taxe către Cezar. El răspunde ingenios, spunând să se dea Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu, evitând astfel capcana întinsă de întrebarea lor.
- Întrebarea saducheilor despre Înviere: Saducheii, care nu credeau în înviere, Îl întreabă pe Iisus despre o situație ipotetică legată de căsătorie și înviere. Iisus le explică că în viața viitoare relațiile pământești nu vor mai exista în același mod și că Dumnezeu este Dumnezeul celor vii, nu al morților.
- Întrebarea despre Hristos și David: Iisus îi întreabă pe liderii religioși cum poate Hristos să fie atât descendentul lui David, cât și Domnul său, citând Psalmii. Aceasta subliniază natura divină și umană a lui Mesia.
- Avertismentul lui Iisus împotriva cărturarilor: Iisus avertizează mulțimile și ucenicii săi să se ferească de cărturari, care sunt ipocriți și abuzează de poziția lor pentru a obține respect și beneficii materiale.
Aceste interacțiuni și învățături subliniază înțelepciunea și autoritatea lui Iisus în fața provocărilor și capcanelor liderilor religioși, precum și mesajul său constant despre Regatul lui Dumnezeu și natura adevărată a religiozității.
Evanghelia după Luca – Capitolul 20
- Şi într-una din zile, pe când Iisus învăţa poporul în templu şi binevestea, au venit arhiereii şi cărturarii, împreună cu bătrânii,
- Şi, vorbind, au zis către El: Spune nouă, cu ce putere faci acestea, sau cine este Cel ce Ţi-a dat această putere?
- Iar El, răspunzând, a zis către ei: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, şi spuneţi-Mi:
- Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?
- Şi ei cugetau în sinea lor, zicând: Dacă vom spune: Din cer, va zice: Pentru ce n-aţi crezut în el?
- Iar dacă vom zice: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre, căci este încredinţat că Ioan a fost prooroc.
- Şi au răspuns că nu ştiu de unde.
- Şi Iisus le-a zis: Nici Eu nu vă spun vouă cu ce putere fac acestea.
- Şi a început să spună către popor pilda aceasta: Un om a sădit vie şi a dat-o lucrătorilor şi a plecat departe pentru multă vreme.
- Şi la timpul potrivit, a trimis la lucrători o slugă ca să-i dea din rodul viei. Lucrătorii însă, bătând-o, au trimis-o fără nimic.
- Şi a trimis apoi altă slugă, dar ei, bătând-o şi pe aceea şi batjocorind-o, au trimis-o fără nimic.
- Şi a trimis apoi pe a treia; iar ei, rănind-o şi pe aceea, au alungat-o.
- Şi stăpânul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate se vor ruşina de el.
- Iar lucrătorii, văzându-l, s-au vorbit între ei, zicând: Acesta este moştenitorul; să-l omorâm ca moştenirea să fie a noastră.
- Şi scoţându-l afară din vie, l-au ucis. Ce va face, deci, acestora, stăpânul viei?
- Va veni şi va pierde pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei auzind, au zis: Să nu se întâmple!
- El însă, privind la ei, a zis: Ce înseamnă, deci, scriptura aceasta: “Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului”?
- Oricine va cădea pe această piatră va fi sfărâmat, iar pe cine va cădea ea îl va zdrobi.
- Iar cărturarii şi arhiereii căutau să pună mâna pe El, în ceasul acela, dar s-au temut de popor. Căci ei au înţeles că Iisus spusese pilda aceasta pentru ei.
- Şi pândindu-L, I-au trimis iscoade, care se prefăceau că sunt drepţi, ca să-L prindă în cuvânt şi să-L dea stăpânirii şi puterii dregătorului.
- Şi L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi drept şi nu cauţi la faţa omului, ci cu adevărat înveţi calea lui Dumnezeu:
- Se cuvine ca noi să dăm dajdie Cezarului sau nu?
- Dar Iisus, cunoscând vicleşugul lor, a zis către ei: De ce Mă ispitiţi?
- Arătaţi-mi un dinar. Al cui chip şi scriere are pe el? Iar ei au zis: Ale Cezarului.
- Şi El a zis către ei: Aşadar, daţi cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului şi cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.
- Şi nu L-au putut prinde în cuvânt înaintea poporului şi, mirându-se de cuvântul Lui, au tăcut.
- Şi apropiindu-se unii dintre saducheii care zic că nu este înviere, L-au întrebat:
- Zicând: Învăţătorule, Moise a scris pentru noi: Dacă moare fratele cuiva, având femeie, şi el n-a avut copii, să ia fratele lui pe femeie şi să ridice urmaş fratelui său.
- Erau deci şapte fraţi. Şi cel dintâi, luându-şi femeie, a murit fără de copii.
- Şi a luat-o al doilea, şi a murit şi el fără copii.
- A luat-o şi al treilea; şi tot aşa toţi şapte n-au lăsat copii şi au murit.
- La urmă a murit şi femeia.
- Deci femeia, la înviere, a căruia dintre ei va fi soţie, căci toţi şapte au avut-o de soţie?
- Şi le-a zis lor Iisus: Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;
- Iar cei ce se vor învrednici să dobândească veacul acela şi învierea cea din morţi, nici nu se însoară, nici nu se mărită.
- Căci nici să moară nu mai pot, căci sunt la fel cu îngerii şi sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
- Iar că morţii înviază a arătat chiar Moise la rug, când numeşte Domn pe Dumnezeul lui Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov.
- Dumnezeu deci nu este Dumnezeu al morţilor, ci al viilor, căci toţi trăiesc în El.
- Iar unii dintre cărturari, răspunzând, au zis: Învăţătorule, bine ai zis.
- Şi nu mai cutezau să-L întrebe nimic.
- Iar El i-a întrebat: Cum se zice, dar, că Hristos este Fiul lui David?
- Căci însuşi David spune în Cartea Psalmilor: “Zis-a Domnul Domnului meu: Şezi de-a dreapta Mea,
- Până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”.
- Deci David Îl numeşte Domn; şi cum este fiu al lui?
- Şi ascultând tot poporul, a zis ucenicilor:
- Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, care iubesc plecăciunile în pieţe şi scaunele cele dintâi în sinagogi şi locurile cele dintâi la ospeţe,
- Mâncând casele văduvelor şi de ochii lumii rugându-se îndelung; aceştia vor lua mai mare osândă.
Citește și: Evanghelia după Luca – Capitolul 19
