Epistola către Romani – Capitolul 13

Epistola către Romani – Capitolul 13

Acest fragment din Epistola lui Pavel către Romani, capitolul 13, este o chemare la supunere civică, etică și morală, cu scopul de a trăi o viață dreaptă și virtuoasă în ochii lui Dumnezeu și ai societății.

Versetele încep cu un îndemn la respectarea autorității guvernamentale, motivând că toate formele de stăpânire sunt rânduite de Dumnezeu. Această idee este prezentată nu ca o acceptare pasivă a opresiunii, ci mai degrabă ca un îndemn la respectarea legii și la conviețuirea pașnică. În același timp, pasajul recunoaște rolul autorităților de a pedepsi comportamentul greșit și de a recompensa binele.

Textul continuă cu un îndemn la dragoste reciprocă și la respectarea legii, fiind exprimată ideea că iubirea însăși este împlinirea legii. Aceasta este o temă recurentă în învățăturile lui Pavel, care vede iubirea ca fiind la baza tuturor poruncilor morale.

Ultimele versete subliniază nevoia de trezire spirituală și de renunțare la păcat. În acest sens, textul cheamă la abandonarea lucrurilor întunericului și la îmbrăcarea “armelor luminii”. Acesta este un îndemn la puritate și la trăirea unei vieți în conformitate cu poruncile lui Dumnezeu, caracterizată de integritate morală și comportament etic.

Acest fragment reprezintă o îndrumare esențială pentru trăirea unei vieți drepte și virtuoase, care implică respectarea legilor umane și divine, practicarea iubirii reciproce și respingerea păcatului și a comportamentului necuviincios. Acestea sunt considerate elemente esențiale ale unei vieți bune în credința creștină.

 

Epistola către Romani – Capitolul 13

  1. Tot sufletul să se supună înaltelor stăpâniri, căci nu este stăpânire decât de la Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt rânduite.
  2. Pentru aceea, cel ce se împotriveşte stăpânirii se împotriveşte rânduielii lui Dumnezeu. Iar cel ce se împotrivesc îşi vor lua osândă.
  3. Căci dregătorii nu sunt frică pentru fapta bună, ci pentru cea rea. Voieşti, deci, să nu-ţi fie frică de stăpânire? Fă binele şi vei avea laudă de la ea.
  4. Căci ea este slujitoare a lui Dumnezeu spre binele tău. Iar dacă faci rău, teme-te; căci nu în zadar poartă sabia; pentru că ea este slujitoare a lui Dumnezeu şi răzbunătoare a mâniei Lui, asupra celui ce săvârşeşte răul.
  5. De aceea este nevoie să vă supuneţi, nu numai pentru mânie, ci şi pentru conştiinţă.
  6. Că pentru aceasta plătiţi şi dări. Căci (dregătorii) sunt slujitorii lui Dumnezeu, stăruind în această slujire neîncetat.
  7. Daţi deci tuturor cele ce sunteţi datori: celui cu darea, darea; celui cu vama, vamă; celui cu teama, teamă; celui cu cinstea, cinste.
  8. Nimănui cu nimic nu fiţi datori, decât cu iubirea unuia faţă de altul; că cel care iubeşte pe aproapele a împlinit legea.
  9. Pentru că (poruncile): Să nu săvârşeşti adulter; să nu ucizi; să nu furi; să nu mărturiseşti strâmb; să nu pofteşti… şi orice altă poruncă ar mai fi se cuprind în acest cuvânt: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
  10. Iubirea nu face rău aproapelui; iubirea este deci împlinirea legii.
  11. Şi aceasta, fiindcă ştiţi în ce timp ne găsim, căci este chiar ceasul să vă treziţi din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de noi, decât atunci când am crezut.
  12. Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii.
  13. Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă şi în pizmă;
  14. Ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi grija de trup să nu o faceţi spre pofte.

Citește și: Epistola către Romani – Capitolul 12

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *