Epistola a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel – Capitolul 1

Epistola a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel – Capitolul 1

Pavel, apostol al lui Hristos Iisus prin voința lui Dumnezeu, împreună cu fratele Timotei, adresează această scrisoare Bisericii lui Dumnezeu din Corint, alături de toți sfinții din toată Ahaia. El le urează har și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Domnul Iisus Hristos. Pavel binecuvântează în numele lui Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul a toată mângâierea, Cel care îi mângâie în toate necazurile, astfel încât și ei să poată mângâia pe cei aflați în necazuri, cu aceeași mângâiere primită de la Dumnezeu. Pavel subliniază că, așa cum prisosesc pătimirile lui Hristos în ei, tot astfel prisosește și mângâierea lor prin Hristos.

Pavel le explică că, fie că sunt strâmtorați, fie că sunt mângâiați, toate acestea sunt pentru mângâierea și mântuirea lor, care le dă putere să îndure aceleași suferințe pe care le suferă și ei. El își exprimă încrederea că, așa cum sunt părtași suferințelor, vor fi și părtași mângâierii. Pavel le împărtășește necazul pe care l-au întâmpinat în Asia, unde au fost împovărați peste măsură, peste puterile lor, încât nu mai aveau nădejde de viață. Această experiență i-a învățat să nu-și pună încrederea în ei înșiși, ci în Dumnezeu, Cel care învie morții. Pavel mărturisește că Dumnezeu i-a izbăvit din această moarte și îi va mai izbăvi, cu ajutorul rugăciunilor credincioșilor, astfel încât darul primit să fie un prilej de mulțumire din partea multora.

Pavel își laudă conștiința, afirmând că a umblat în lume și mai ales între corinteni, în sfințenie și curăție dumnezeiască, nu în înțelepciune trupească, ci în harul lui Dumnezeu. El subliniază că scrie lucruri pe care ei le pot citi și înțelege, având nădejde că vor înțelege pe deplin că ei sunt lauda lor, precum și corintenii sunt lauda lor, în ziua Domnului Iisus. Pavel își exprimă dorința de a veni la ei, pentru a le aduce bucurie și plănuia să treacă prin Corint în drum spre Macedonia și să se întoarcă din nou la ei înainte de a merge în Iudeea.

El întreabă retoric dacă și-a schimbat planurile cu ușurință sau dacă hotărârile sale sunt luate trupește, astfel încât să fie da și nu în același timp. Pavel afirmă că Dumnezeu este credincios și că, cuvântul lor către corinteni nu a fost da și nu, ci da a fost în Hristos. Toate făgăduințele lui Dumnezeu sunt da în Hristos și prin El, amin, spre slava lui Dumnezeu prin ei. Dumnezeu este Cel care îi întărește împreună cu corintenii în Hristos, Cel care i-a uns și i-a pecetluit, dându-le arvuna Duhului în inimile lor.

Pavel cheamă pe Dumnezeu ca mărturie că din cruțare pentru ei nu a venit încă la Corint, subliniind că nu au stăpânire peste credința lor, ci sunt împreună-lucrători ai bucuriei lor, căci ei stau tari în credință.

Epistola  a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel – Capitolul 1

  1. Pavel, apostol al lui Hristos Iisus, prin voinţa lui Dumnezeu, şi Timotei, fratele: Bisericii lui Dumnezeu celei din Corint, împreună cu toţi sfinţii care sunt în toată Ahaia:
  2. Har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Iisus Hristos.
  3. Binecuvântat este Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul a toată mângâierea,
  4. Cel ce ne mângâie pe noi în tot necazul nostru, ca să putem să mângâiem şi noi pe cei care se află în tot necazul, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu.
  5. Că precum prisosesc pătimirile lui Hristos întru noi, aşa prisoseşte prin Hristos şi mângâierea noastră.
  6. Deci fie că suntem strâmtoraţi, este pentru a voastră mângâiere şi mântuire, fie că suntem mângâiaţi, este pentru a voastră mângâiere, care vă dă putere să înduraţi cu răbdare aceleaşi suferinţe pe care le suferim şi noi.
  7. Şi nădejdea noastră este tare pentru voi, ştiind că precum sunteţi părtaşi suferinţelor, aşa şi mângâierii.
  8. Căci nu voim, fraţilor, ca voi să nu ştiţi de necazul nostru, care ni s-a făcut în Asia, că peste măsură, peste puteri, am fost îngreuiaţi, încât nu mai nădăjduiam să mai scăpăm cu viaţă.
  9. Ci noi, în noi înşine, ne-am socotit ca osândiţi la moarte, ca să nu ne punem încrederea în noi, ci în Dumnezeu, Cel ce înviază pe cei morţi,
  10. Care ne-a izbăvit pe noi dintr-o moarte ca aceasta şi ne izbăveşte şi în Care nădăjduim că încă ne va mai izbăvi,
  11. Ajutându-ne şi voi cu rugăciunea pentru noi, aşa încât darul acesta făcut nouă, prin rugăciunea multora, să ne fie prilej de mulţumire adusă de către mulţi, pentru noi.
  12. Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că am umblat în lume, şi mai ales la voi, în sfinţenie şi în curăţie dumnezeiască, nu în înţelepciune trupească, ci în harul lui Dumnezeu.
  13. Căci nu vă scriem vouă altele decât cele ce citiţi şi înţelegeţi. Şi am nădejde că până în sfârşit veţi înţelege;
  14. După cum ne-aţi şi înţeles în parte, – că noi suntem lauda voastră, precum şi voi lauda noastră, în ziua Domnului nostru Iisus.
  15. Cu această încredinţare voiam să vin întâi la voi, ca să aveţi bucurie a doua oară,
  16. Şi să trec pe la voi în Macedonia şi din Macedonia iarăşi să vin la voi şi să fiu petrecut de voi în Iudeea.
  17. Deci, aceasta voind, m-am purtat, oare, cu uşurinţă? Sau cele ce hotărăsc, le hotărăsc trupeşte ca la mine da, da să fie şi nu, nu?
  18. Credincios este Dumnezeu, că n-a fost cuvântul nostru către voi da şi nu.
  19. Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Cel propovăduit vouă – prin noi, prin mine, prin Silvan şi prin Timotei – nu a fost da şi nu, ci da a fost în El.
  20. Căci toate făgăduinţele lui Dumnezeu, în El, sunt da; şi prin El, amin, spre slava lui Dumnezeu prin noi.
  21. Iar Cel ce ne întăreşte pe noi împreună cu voi, în Hristos, şi ne-a uns pe noi este Dumnezeu,
  22. Care ne-a şi pecetluit pe noi şi a dat arvuna Duhului, în inimile noastre.
  23. Şi eu chem pe Dumnezeu mărturie asupra sufletului meu, că din cruţare pentru voi n-am venit încă la Corint.
  24. Nu că doar avem stăpânire peste credinţa voastră, dar suntem împreună-lucrători ai bucuriei voastre; căci staţi tari în credinţă.

Citește și: Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel – Capitolul 16 (final)

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *