Acest fragment din Cartea lui Isaia subliniază profunditatea înțelepciunii și direcția pe care Domnul o oferă oamenilor săi. Mesajele centrale sunt legate de importanța dreptății, adevărului și devotamentului sincer.
Domnul îndeamnă oamenii să urmeze calea dreptății și adevărului, promițând că mântuirea Sa este iminentă. Acest lucru sugerează că recompensele spirituale sunt iminente pentru cei care aleg să urmeze această cale.
Respectul față de ziua de odihnă și evitarea faptelor rele sunt evidențiate ca esențiale în practica spirituală. Aici, ziua de odihnă poate simboliza nu doar sâmbăta, ci și necesitatea unei perioade de reflecție și reculegere în relația cu Dumnezeu.
Aceste versete subliniază acceptarea și includerea de către Dumnezeu a tuturor celor care îl urmează cu sinceritate, indiferent de originea sau situația lor. Acest lucru reflectă ideea centrală a iubirii universale și a acceptării în învățătura creștină. Ideea de ospitalitate divină este prezentă, în care fiecare suflet care îi urmează căile va fi primit cu bucurie și acceptare în casa Sa.
Versetele sunt o promisiune a reunirii și a adunării tuturor credincioșilor, nu doar a celor care sunt deja aproape, dar și a celor rătăciți sau străini, fiind o invitație la ospitalitate și împărtășire, posibil în contextul unei jertfe sau a unui ritual sacru.
Aceste versete oferă o critică celor care au fost puși să vegheze și să ghideze, dar care nu își îndeplinesc responsabilitățile sau sunt corupți. Câinii care nu pot să latre, străjerii orbi și păstorii care nu înțeleg, reprezintă liderii sau ghizii spirituali care nu-și îndeplinesc funcția și care, în loc să slujească adevărului și oamenilor, sunt mai degrabă motivați de interese personale.
În esență, aceste versete subliniază valorile centrale ale credinței, responsabilitățile liderilor spirituali și importanța pentru fiecare individ de a fi sincer și devotat în relația sa cu Dumnezeu. În plus, ele reflectă dorința divină de a include și de a iubi pe toți cei care aleg să vină la El, indiferent de trecutul sau originea lor.
Cartea lui Isaia – Capitolul 56
- Așa zice Domnul: “Păziți dreptatea și faceți lucruri drepte, că în curând va veni mântuirea Mea și dreptatea Mea se va descoperi.
- Fericit este omul care săvârșește acestea și care ține la ele: Păzește ziua de odihnă ca să nu fie pângărită și își ferește mâna lui ca să nu făptuiască nici un rău.
- și să nu zică cel de alt neam, care s-a alipit de Domnul: “Domnul mă va despărți de poporul Său!” Şi famenul să nu zică: “Iată eu sunt un copac uscat!”
- Pentru că așa zice Domnul către fameni: Celor care păzesc zilele Mele de odihnă și aleg ceea ce Îmi este plăcut Mie și stăruie în legământul Meu,
- Le voi da în casa Mea și înăuntrul zidurilor Mele un nume și un loc mai de preț decât fii și fiice; le voi da un nume veșnic și nepieritor.
- Şi pentru străinii alipiți de Domnul ca să slujească și să iubească numele Domnului și să fie slujitorii Săi, toți câți păzesc ziua de odihnă ca să nu fie pângărită și stăruie în legământul Meu,
- Pe aceștia îi voi aduce în muntele cel sfânt al Meu și îi voi bucura în locașul Meu de rugăciune. Arderile lor de tot și jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu; căci templul Meu, locaș de rugăciune se va chema pentru toate popoarele!”
- Acestea sunt zisele Domnului, Care adună pe cei risipiți ai lui Israel: “La cei adunați voi mai aduna și alții!”
- Fiare ale câmpului, veniți, mâncați şi voi, toate animalele pădurii!
- Străjerii Mei sunt orbi cu toții, ei nu înțeleg nimic. Toți sunt câini muți care nu pot să latre. Ei visează, stau tolăniți și le place să doarmă.
- Aceștia sunt câini hrăpăreți care nu se mai satură; sunt păstorii care nu pricep nimic. Toți umblă în căile lor și se silesc pentru câștigul lor.
Citește și: Cartea lui Isaia – Capitolul 55
