Cartea lui Isaia – Capitolul 16

Cartea lui Isaia – Capitolul 16

Acest fragment continuă tema suferinței și a declinului Moabului, o regiune istorică menționată în Biblie, dar introduce și elemente de speranță și reflecție asupra mândriei și trufiei.

Versetul începe cu o chemare de ajutor din Petra, un loc istoric, către fiica Sionului. Aceasta pare a fi o solicitare de ajutor divin sau posibil o invocare a unei alianțe mai înalte. Simbolizează o căutare a protecției și a speranței în vremuri grele.

A doua parte prezintă o imagine poetică a fiicelor Moabului, comparându-le cu păsările speriate care fug din cuib. Aceasta ilustrează o situație de nesiguranță și de haos, unde poporul se simte vulnerabil și abandonat.

Vedem mai departe o cerere de a acționa cu compasiune, protejând pe cei vulnerabili și ascunzând pe cei fugari. Există o speranță că prăpădul va lua sfârșit și că pământul va fi lăsat în pace. Se sugerează credința într-o forță mai înaltă care poate aduce dreptate și ordine.

Fragmentul reflectă asupra caracterului Moabului, evidențiind mândria, obrăznicia și trufia acestuia. Acesta poate servi ca o lecție morală despre pericolele aroganței și ale orgoliului.

Descrierile despre vie, câmpii și lipsa veseliei în grădini și vii simbolizează un declin al prosperității și al bucuriei de viață. Agricultura poate fi văzută ca un barometru al bunăstării unui popor, iar aceste versete ilustrează o situație de dezastru. Moabul este descris urcând obosit pe locurile înalte pentru a se ruga, dar rugăciunile sunt în zadar. Aceasta poate simboliza o separare de divinitate sau o pierdere a credinței și a speranței.

În încheiere, profeția privind viitorul Moabului este sumbră, cu o micșorare a măreției și o slăbire a puterii. Acesta poate servi ca un avertisment asupra efemerității succesului și a importanței umilității și a dreptății.

În ansamblu, acest fragment este o meditație profundă asupra suferinței, mândriei, speranței și a naturii efemere a puterii și a succesului. Aceasta ne invită să reflectăm la modul în care răspundem la crize și cum ne comportăm în fața succesului, cu accent pe valori precum umilința, compasiunea și dreptatea.

Cartea lui Isaia – Capitolul 16

  1. “Trimiteți miei stăpânitorului țării, trimiteți-i din Petra, prin pustiu, la muntele fiicei Sionului”.
  2. Ca o pasăre care fuge sperioasă din cuibul ei, ca un cuib risipit, așa sunt fiicele Moabului la vadurile Arnonului.
  3. “Dă un sfat, dă o hotărâre, întinde umbra ta, ca noaptea, în miezul zilei, ascunde pe cei duşi în robie, nu descoperi pe cei fugari!
  4. Adăpostește la tine pe toți robii Moabului, să le fii acoperitor în fața pustiitorului, până când năvala va fi trecut, prăpădul va lua sfârșit și vrăjmașul va lăsa tara în pace.
  5. Jilțul lui se va întări prin milostivire și pe el va ședea de-a pururi în cortul lui David un judecător apărător al pricinei drepte și râvnitor dreptății.
  6. Am auzit de semeția Moabului, că foarte mândru este; am auzit de obrăznicia, de mândria, de trufia și de graiurile lui deșarte”.
  7. Pentru aceasta, Moabiţii se tânguiesc pentru Moab, ton împreună se bocesc! Ei suspină pentru turtele de struguri de la Chir-Hareset, înmărmuriți.
  8. Câmpiile Heşbonului au sărăcit, asemenea și via de la Sibma; stăpânitorul popoarelor a distrus cele mai bune vițe ale ei, care se întinseseră până la Iazer și acoperiseră pustiul; lăstarii lor se întinseseră și trecuseră marea.
  9. Pentru aceasta plâng împreună cu Iazerul pentru via din Sibma. Vă ud cu lacrimile mele pe voi, Heşbon și Eleale, că nu se mai aud acolo strigătele vesele din timpul secerișului și al culesului viilor.
  10. Nici bucurie, nici veselie prin grădini, iar prin vii nici cântece, nici chiote! Nimeni nu mai dă vinul la teasc, strigătul călcătorului a încetat.
  11. Pentru aceasta lăuntrul meu se zbuciumă pentru Moab ca o harfă și inima mea pentru Chir-Hares.
  12. Iată că Moabul este văzut urcând obosit pe locurile înalte, intră în templul său să se roage, dar nu dobândește nimic.
  13. Aceasta este proorocia pe care a grăit-o Domnul odinioară pentru Moab.
  14. Iar acum Domnul a zis așa: “Peste trei ani, socotiți ca anii unui simbriaș, mărirea Moabului se va micșora cu vuiet mare și va rămâne mică și slabă, fără nici o putere”.

Citește și: Cartea lui Isaia – Capitolul 15

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *