Aceste versete din Apocalipsa descriu deschiderea primelor șase peceți de către Mielul (simbolizând Isus Hristos) și evenimentele asociate fiecărei peceți.
- Prima Pecete – Calul Alb: La deschiderea primei peceți, apare un cal alb, simbol al cuceririi. Cel care ședea pe cal avea un arc și i s-a dat o cunună, pornind ca un biruitor.
- A Doua Pecete – Calul Roșu: Deschiderea celei de-a doua peceți dezvăluie un cal roșu, simbol al războiului. Celui care ședea pe el i s-a dat puterea de a lua pacea de pe pământ, provocând ca oamenii să se lupte între ei.
- A Treia Pecete – Calul Negru: La deschiderea celei de-a treia peceți apare un cal negru, asociat cu foametea. Cel care ședea pe cal deținea un cântar, simbolizând raționalizarea și scumpirea alimentelor.
- A Patra Pecete – Calul Galben-Vânăt: Deschiderea celei de-a patra peceți dezvăluie un cal galben-vânăt, pe care ședea Moartea, urmată de Iad. Ei au puterea de a ucide o parte din populația pământului prin diverse mijloace: război, foamete, boli și fiare sălbatice.
- A Cincea Pecete – Sufletele Mucenicilor: La deschiderea celei de-a cincea peceți, Ioan vede sufletele celor uciși pentru credința lor în Dumnezeu, care strigă pentru dreptate și răzbunare. Li se dă fiecăruia un veșmânt alb și li se spune să aștepte până când numărul martirilor lor va fi complet.
- A Șasea Pecete – Cataclisme Cosmice: Deschiderea celei de-a șasea peceți aduce schimbări cosmice majore: un cutremur mare, întunecarea soarelui, luna devenind roșie ca sângele, stelele căzând pe pământ și cerul retrăgându-se. Aceste evenimente provoacă teroare printre oameni, de la împărați la sclavi, care caută să se ascundă de mânia lui Dumnezeu și a Mielului.
Aceste viziuni simbolice descriu evenimente apocaliptice și judecăți divine, fiecare pecete dezvăluind aspecte diferite ale planului divin pentru sfârșitul timpurilor, conform credinței creștine. Acestea sunt interpretate în multe moduri diferite în teologia creștină, unele văzute ca evenimente literale viitoare, altele ca simboluri ale luptelor spirituale și morale ale umanității.
Apocalipsa – Capitolul 6
- Şi am văzut când Mielul a deschis pe cea dintâi din cele şapte peceţi, şi am auzit pe una din cele patru fiinţe zicând cu glas ca de tunet: Vino şi vezi.
- Şi m-am uitat şi iată un cal alb şi cel care şedea pe el avea un arc; şi i s-a dat lui cunună şi a pornit ca un biruitor ca să biruiască.
- Şi când a deschis pecetea a doua, am auzit, zicând, pe a doua fiinţă: Vino şi vezi.
- Şi a ieşit alt cal, roşu ca focul; şi celui ce şedea pe el i s-a dat să ia pacea de pe pământ, ca oamenii să se junghie între ei; şi o sabie mare i s-a dat.
- Şi când a deschis pecetea a treia, am auzit pe a treia fiinţă, zicând: Vino şi vezi. Şi m-am uitat şi iată un cal negru şi cel care şedea pe el avea un cântar în mâna lui.
- Şi am auzit, în mijlocul celor patru fiinţe, ca un glas care zicea: Măsura de grâu un dinar, şi trei măsuri de orz un dinar. Dar de untdelemn şi de vin să nu te atingi.
- Şi când a deschis pecetea a patra, am auzit glasul fiinţei a patra, zicând: Vino şi vezi.
- Şi m-am uitat şi iată un cal galben-vânăt şi numele celui ce şedea pe el era: Moartea; şi iadul se ţinea după el; şi li s-a dat lor putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabie şi cu foamete, şi cu moarte şi cu fiarele de pe pământ.
- Şi când a deschis pecetea a cincea, am văzut, sub jertfelnic, sufletele celor înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o.
- Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna sângele nostru, faţă de cei ce locuiesc pe pământ?
- Şi fiecăruia dintre ei i s-a dat câte un veşmânt alb şi li s-a spus ca să stea în tihnă, încă puţină vreme, până când vor împlini numărul şi cei împreună-slujitori cu ei şi fraţii lor, cei ce aveau să fie omorâţi ca şi ei.
- Şi m-am uitat când a deschis pecetea a şasea şi s-a făcut cutremur mare, soarele s-a făcut negru ca un sac de păr şi luna întreagă s-a făcut ca sângele,
- Şi stelele cerului au căzut pe pământ, precum smochinul îşi leapădă smochinele sale verzi, când este zguduit de vijelie.
- Iar cerul s-a dat în lături, ca o carte de piele pe care o faci sul şi toţi munţii şi toate insulele s-au mişcat din locurile lor.
- Şi împăraţii pământului şi domnii şi căpeteniile oştilor şi bogaţii şi cei puternici şi toţi robii şi toţi slobozii s-au ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor,
- Strigând munţilor şi stâncilor: Cădeţi peste noi şi ne ascundeţi pe noi de faţa Celui ce şade pe tron şi de mânia Mielului;
- Că a venit ziua cea mare a mâniei lor, şi cine are putere ca să stea pe loc?
Citește și: Apocalipsa – Capitolul 5
